a face bine

a face bine
to do well / right
fact \a face bine, mulţumesc I'm very well / fine / all right, thank you.

Română-Engleză dicționar expresii. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • face — FÁCE, fac, vb. III. a. tranz. I. 1. A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. Face un gard. ♢ A procura un obiect, dispunând confecţionarea lui de către altcineva. Îşi face pantofi. 2. A construi, a clădi; a ridica, a aşeza.… …   Dicționar Român

  • bine — BÍNE adv., s.n. sg. I. adv. 1. În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. ♢ expr. A( i) prinde (cuiva) bine (un lucru, o învăţătură, o întâmplare) = a i fi de folos, a i fi prielnic. A( i) veni cuiva bine (să...) = a( i) veni cuiva la… …   Dicționar Român

  • bun — BUN, Ă, (I VIII) buni, e, adj., s.m. şi f., (IX) bunuri, s.n., (X) adv. I. adj. Care are calităţi. 1. Care face în mod obişnuit bine altora, care se poartă bine cu alţii; binevoitor. ♢ expr. Bun la inimă = milostiv. Bun, rău = oricum ar fi.… …   Dicționar Român

  • binefăcător — BINEFĂCĂTÓR, OÁRE, binefăcători, oare, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care face bine, care foloseşte. 2. s.m. şi f. Persoană care face bine altora. – Bine + făcător (după fr. bienfaiteur şi bienfaisant). Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98  B …   Dicționar Român

  • bineface — binefáce ( c, ăcút), – vb. (înv.) A face binele. De la bine şi face, compus ca în gr. εὐποιεῖν, sl. blagotvoriti, cf. lat. benefacere. Este formă înv., care supravieţuieşte în der., şi a cărei compunere se simte încă, astfel încît se poate spune… …   Dicționar Român

  • făcut — FĂCÚT1 s.n. 1. Acţiunea de a face şi rezultatul ei; săvârşire, îndeplinire; pregătire, preparare; confecţionare; fabricare. 2. (pop.; în superstiţii) Farmec, vrajă (făcută cuiva). 3. (pop.) Destin, soartă. – v. face. Trimis de LauraGellner, 13.09 …   Dicționar Român

  • bunătate — BUNĂTÁTE, (1 3, II) bunătăţi, s.f. I. 1. Însuşirea de a fi bun, înclinarea de a face bine; p. ext. îndurare, milă, blândeţe; buneţe. 2. Bunăvoinţă, amabilitate. ♢ expr. Ai bunătate (sau bunătatea) ori fă bunătatea (să...) = te rog, fii bun… …   Dicționar Român

  • sănătate — SĂNĂTÁTE s.f. 1. Stare a unui organism la care funcţionarea tuturor organelor se face în mod normal şi regulat. ♢ Casă de sănătate = sanatoriu; ospiciu. Sănătatea publică = bunăstarea sanitară, starea de salubritate a întregii populaţii. ♢ expr.… …   Dicționar Român

  • întrema — ÎNTREMÁ, întremez, vb. I. refl. A şi recăpăta sănătatea sau puterile; a se înzdrăveni. ♢ tranz. Tratamentul l a întremat. ♦ fig. A se întări. – et. nec. Trimis de valeriu, 15.04.2008. Sursa: DEX 98  ÎNTREMÁ vb. (med.) 1. a (se) îndrepta, a (se)… …   Dicționar Român

  • benefic — BENÉFIC, Ă, benefici, ce, adj. Favorabil, binefăcător. – Din fr. bénéfique. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98  Benefic ≠ malefic Trimis de siveco, 23.10.2008. Sursa: Antonime  BENÉFIC adj. v. binefăcător, favorabil, prielnic, propice.… …   Dicționar Român

  • ferica — fericá vb. I (înv.) 1. a ferici (pe cineva); a socoti pe cineva fericit. 2. a face bine cuiva. Trimis de blaurb, 04.11.2008. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”